El,Ea si restul lumii part. II


Stia ca merita ceva mai bun,stia de Ea, stia de El, stia de Ei
Stia ca totul se rezuma la atractii de natura sexuala, in mare parte si totusi , in dimineata aceea a vrut sa exista un `dar`,`dar daca as uita sau macar m-as preface ca as uita de tot ce-a fost sau…de tot ce este?`isi spunea mereu.

Vroia sa fie fericita,sa-si caute fericirea alaturi de el,sa-si imbete narile cu mirosul lui,sa reuseasca a intelege mecanica inimii sale astfel incat sa devina una cu a ei,sa se contopeasca intr-un sincron de ritmuri neuniform de uniforme,inuman de umane
O dorinta, un impuls o facu sa traverseze in cateva clipe apartamentul barbatului necunoscut cu care-si petrecuse noaptea trecuta.Nu stia cine e,dar ii placuse atat de mult incat s-a gandit sa se joace putin cu el, lasandu-I mesajul de pe oglinda enigmatic si copilaresc, chiar daca era convinsa de faptul ca nu-l va mai intalnii vreodata,nici macar numele nu era interesata sa i-l afle.Il cunoscuse intr-un pub cu muzica si bere buna in aceeasi noapte,era singur si cersea companie,iar ea s-a gandit sa i-o ofera avand in vedere ca Al Ei cersea dragostea alteia,dar asta-I o alta poveste pe care o voi relata la timpul potrivit.

Cum spuneam ,in varful picioarelor,dansa gratioasa ca o lebada neagra sa nu-l trezeasca,ii fura o camasa caci hainele ei fusesera devastate de dorintele carnale iar apoi se mai intoarse pentru o  ultima  data sa-l priveasca,fotografiindu-I chipul somnoros si satisfacut de prea mult `effort`xeroxandu-si o copie in memoria vizuala.Ar fi vrut sa-si ia ramas bun printr-un sarut pe obrazul nebarbierit,sau macar  printr-un gest tandru..un fel de rasplata pentru noaptea ce fusese, pentru ca bratele lui ii oferisera un refugiu in care sa se ascunda de sentimentele ce o faceau sa izbucneasca in lacrimi sau s-o aduca intr-o stare deplorabila, facand-o in cele din urma sa recurga la vreun gest necugetat.Simtea un regret in urma acestei despartiri a doi necunoscuti,se simtea datoarea fata de el si totodata multumita de suvenirul capatat din sifonierul lui.Acoperita de camasa aceea camuflata si prea mare pentru ea,isi lua ghiozdanul old-school si inchise usa pe silent.

Nu vru sa ia metroul si-si scoase ipodul, alimentandu-si timpanele cu muzica variata de la Debussy pana la Skrillex,frigul de afara o lovi in plina fata,dorindu-si sa ajunga cat mai repede acasa, sa-l ierte si sa se scufunde amandoi in asternuturi, incalzindu-I picioarele dezgolite si subtiri..vroia sa-si limpezeasca mintea,sa-si oxigeneze creierul si sa se simta ca intr-un film pus pe repeat, mergand catre nicaieri pe jumatate goala, avand la baza o pereche de ghete army, cu parul ravasit si varfuri green tropical biciuindu-i fata cu oase proeminente si gura in nuante de rosu sangeriu.

Scurta calatorie o facu sa- si aduca aminte de o zi importanta a vietii ei dintr-o poveste cu personaje deloc fictive, cu feti -frumosi si Ilene cosinzene  porno…
dar ea?ea cine era si ce rol juca?ea nu facea parte din poveste,ea isi scrisese propria carte alcatuita din capitole mai putin sau mai mult fericite. Nu le stiu pe toate,dar stiu sigur ca cea mai recenta poveste se incheia in tonurile noptii,in frigurile lui aprilie,degerand pe ici si colo,cand pe sus si cand pe jos,cand in pat si cand sub pat, tremurand parca de draci si nu de frig,razand mecanic la gesturile Lor tandre si lipsite de inhibitii, amuzata parca si…nu prea,da,da..asta e povestioara despre care va povesteam  mai devreme,dar chiar in patu meu si pe muzica mea,hai da-o ma-n…

Inchise ochii si se lasa ademenita de vraja vantului, vrand parca sa alunge acel vis urat din viata ei,dar cand ii deschise o lacrima aluneca la fel de timid pe chipul ei (vantul asta, bate-l vina) ca soarele ce se ivea printre cativa nori,facand-o sa realizeze ca mai exista cineva la fel de bun ca ea in jocul asta de-a v-ati ascunselea printre suflete sau in cazul de fata hai sa ne jucam printre…nori.

Isi simtea pantecul distorsionat ca-n prima zi cand IL vazuse, nu mai mancase de cateva zile,dar singurul lucru de care era flamanda era El.
Si da,il iertase,dar nu avea sa uite niciodata pentru ca totul se iarta, dar nimic nu se uita.
Cu mersul ei domol si leganat,Iris ajunse in cele din urma unde TREBUIA sa ajunga.Se pare ca usa de la intrare era deschisa iar la fel de deschise erau si picioarele Ei pe masa din bucatarie acompaniata de El in tonuri melodioase si nu prea…

Se pare ca Guess Who ma mintea frumos in timpan: `A doua oara n-o mai face, si-a bagat mintile in cap…`